Capitalul Uman: Declinul populației

Populația României va ajunge în următorii 10 ani cât în deceniul de după război, în 1956, dar atunci media era cu 17 ani mai tânără / Efecte economice – hotnews, 3.08.24

Cum ar arăta România cu doar 12 milioane de locuitori? Vezi scenariile Statisticii cu privire la viitorul demografic al țării – hotnews, 3.05.24

Cum va arăta, demografic, România în 2050? – Rethink România, 13.04.23
Lipsa unor crize și continuarea convergenței cu media UE vor facilita evitarea celor mai sumbre prognoze demografice.

Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050 – Claudia Spridon, panorama, 12.03.23

România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – Adrian Mihălțianu, pressone, 31.01.20

În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine: Calificarea și recalificarea. Creșterea atractivității țării. O politică de imigrație și repatriere coerentă.

Să pierzi 1,1 milioane de locuitori în 10 ani! Primele rezultate ale Recensământului Populației 2021 – Vasile Ghetau, contributors, 5.01.23

Sociologul Vasile Ghețău, despre scăderea demografică din România: ”Este îngrozitor de mult pentru o populație ca a noastră” – Libertatea, 17.01.21
Patriarhul măsurării populației din România acuză „politizarea sistemului și corupția”. El spune că „declinul demografic nu mai poate fi stopat” – Libertatea, 12.06.21
- Scrisoare domnului Gabriel Liiceanu – Vasile Ghetau, contributors, 19.08.21
  Schimbarea nu poate proveni decât din țară. Starea actuală are în spate mediocrizarea societății românești prin tot ce s-a întâmplat în educație, la toate nivelele. Poate fi proiectul „România Educată”, ameliorat cu numeroasele observații și sugestii venite de la specialiști ai domeniului și implementat cu responsabilitate și fermitate, soluția durabilă a ieșirii României din starea actuală?

Populaţia rezidentă a României se va reduce, până în 2070, cu valori cuprinse între 4, 1 milioane persoane şi 8,6 milioane persoane – agerpres, 31.11.21

Populația țării va scădea cu 6 milioane de locuitori în următorii 50 de ani. Județul Teleorman ar putea pierde 73% din locuitori – hotnews, 27.11.21

România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, Adevărul, 16.07.20

Populaţia României va scădea în acest secol, de la 19,4 milioane de locuitori în prezent la numai 7,8 milioane în anul 2100. Cauzele: emigraţia şi rata fertilităţii – numărul mediu de copii născuţi de o femeie – care va ajunge de la 1,56 copii/femeie acum, la numai 1,28 la sfârşitul secolului.
Europa centrală, estică şi sudică vor pierde aproximativ jumătate din cifrele actuale de locuitori, în vreme ce statele dezvoltate din Occident vor cunoaşte o situaţie relativ stabilă, datorită imigraţiei.

România pierde populație ca sub bombardament – Dan Ungureanu, contributors, 25.02.22
Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20

România a pierdut din populație anul trecut echivalentul unui oraș ca Bacău sau Sibiu. Populația rezidentă abia dacă mai trece de 19 milioane – hotnews, 30.08.21

La 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă (care include toți românii, expații și pe cei fără cetățenie care stau cel puțin un an în România) era de 19,1 milioane persoane, mai puțini cu peste 142.000 (acomparabil cu populația unui oraș ca Bacău sau Sibiu) față de 1 ianuarie 2020, arată datele INS.
Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul celor care se nasc este mult mai mic decât al celor care mor).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).
Populaţia urbană este majoritară (53,6%).
Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9,79 milioane persoane, în scădere cu 0,7% față de aceeași dată a anului precedent.
România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaționale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu aproape 29 mii persoane.
În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%).

România a avut a doua cea mai mare scădere a populației din UE în 2020 – hotnews, 9.07.21
Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată în Italia (-384.000), urmată de România (-143.000) și Polonia (-118.000). În total, în nouă din cele 27 de state membre au avut scăderi ale populației în 2020, celelalte 18 înregistrând o creștere.

Rămânem din ce în ce mai puţini şi tot mai îmbătrâniţi – Ciprian Iftimoaie, Adevărul, 30.08.21

Cea mai severă consecinţă a scăderii populaţiei pe fondul reducerii natalităţii şi a migraţiei externe este îmbătrânirea demografică care înseamnă creşterea ponderii persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă (tinerii şi adulţii), ca tendinţă fermă şi de lungă durată. Demografii consideră că îmbătrânirea populaţiei este un proces care se consolidează atunci când ponderea populaţiei vârstnice în populaţia totală depăşeşte pragul 12%.
Dezvoltarea României din ultimele decenii a fost posibilă nu numai datorită infuziei de capital străin şi a fondurilor europene, ci şi datorită forţei de muncă salarizate precar. Cei care au emigrat din România sunt în proporţie de cca. 80% cetăţeni cu vârste cuprinse între 15-65 de ani (populaţie activă economic), supusă riscului fertilităţii. Aceştia dau naştere la copii, contribuind la sporirea natalităţii în ţările de destinaţie/ adopţie. Milioane de români muncesc în Marea Britanie, Spania şi Italia, ca să menţionăm doar câteva din ţările de destinaţie preferate de emigranţii din România. Puţin probabil ca aceşti concetăţeni să revină în ţara de origine. Creşterea economică fără bunăstarea celor mulţi, faptul că peste 1,6 milioane de salariaţi din România au câştiguri salariale apropiate de salariul minim pe economie (1386 lei net), calitatea vieţii scăzută în comparaţie cu alte state europene sunt tot atâtea motive care descurajează aşa-numita migraţia de revenire.

Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

„Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.