Capitalul Uman: Îmbătrânirea demografică

România va ajunge a opta cea mai bătrână națiune din lume. Acum suntem a 13-a – hotnews, 23.09.24


Îmbătrânirea populației va afecta ratingurile suverane ale guvernelor – hotnews, 17.05.23


​Cele mai bătrâne și cele mai tinere județe din România / Locurile unde seniorii români sunt mai mulți decât în orice alt stat european – hotnews, 17.03.23

Cele mai îmbătrânite județe ale României. Și 5 posibile consecințe – 17.01.22


Populația României a îmbătrânit puternic. Ponderea populației de peste 65 de ani a crescut cu aproape jumătate de milion de persoane – economedia, 30.12.22

Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Asociaţia CFA România analizează atitudinea românilor faţă de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei – 5.08.21

  • Independenţa financiară la bătrâneţe depinde de deciziile pe care le luăm când suntem tineri. Siguranţă financiară mai ales după pensionare are o importantă covârşitoare atât pentru indivizi, cât şi pentru societate, în ansamblu, iar la nivel global este necesar ca majoritatea ţărilor să facă faţă efectelor sociale, economice şi financiare ale îmbătrânirii populaţiei.
  • În contextul în care populaţia României scade şi, totodată, şi numărul persoanelor active descreşte, ne punem întrebarea dacă ne putem baza pe “statul bunăstării”. Credem că soluţia este la fiecare dintre noi, pentru că noi vom fi acei oameni în vârstă care se pensionează, mulţi în acelaşi timp, de aceea trebuie să luăm măsuri şi să avem grijă de independenţa noastră financiară.

Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, Adevărul, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală.
  • În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socio-economice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.