Capitalul Uman: Emigrarea Economică

Salariile nu au ţinut pasul cu dezvoltarea economică şi, când statele europene şi-au deschis graniţele pentru lucrătorii din România, pentru multe persoane să lucreze „dincolo“ a devenit un ţel, atraşi de salariile mult mai mari. Astfel se face că, în concurs cu scăderea natalităţii, populaţia României a pierdut, constant, cel puţin 1 milion de persoane la fiecare 10 ani din plecările în străinătate.
Cu toate acestea, românii care au plecat au trimis constant bani în ţară, bani care, la rândul lor, au alimentat economia României.

Sfârșitul emigrației – Dan Ungureanu, contributors, 14.05.21

În nici o generație, România a redus foarte mult decalajele față de țările occidentale. Pur și simplu, și rata șomajului a scăzut, salariile au crescut în România, și în absolut, și comparativ cu salariile din vestul Europei. România intră în convergență, nu doar ca legi, ci și ca nivel de trai și ca venituri, cu Europa apuseană. România trece de la un salariu de 15 ori mai mic decât cel al Greciei la unul care e la jumătatea celui din Grecia. Iar ca putere de cumpărare, cele două țări sunt la paritate.
Nici reîntoarcerea unei părți din diaspora, nici ipotetici imigranți, și în nici un caz creșterea (absolut improbabilă) a natalității nu vor putea compensa penuria forței de muncă după 2027. Poate o creștere relativă a salariilor va compensa această penurie. Iar generația născută în 2007, și următoarele, vor fi destul de mulțumite.

Politicile proaste din domeniul pieței muncii au făcut ca numărul românilor care nu-și găsesc de lucru acolo unde locuiesc să depășească 2 milioane. Românii care fac naveta în afara țării la muncă se apropie de 300.000, cu aproape 100.000 mai mult decât acum 10 ani, arată datele INS consultate de HotNews.

Future Talks #33 Cum arată românii viitorului?

730.000 de români spun că vor să emigreze în 2022. Tentația să plece din țară este mai puternică în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani. Acesta este unul dintre lucrurile cele mai îngrijorătoare din studiul Rethink Romania pe care Mihai Bârsan îl va prezenta în cadrul FT.
Pe lângă cei care vor să emigreze în 2022, alți 20% spun că se gândesc să facă acest lucru în următorii ani, dar nu sunt foarte hotărâți. Pleacă mai ales cei care cred că România nu este o țară prietenoasă cu copiii. Cum arată acești români ai viitorului și cum arată, de fapt, populația țării în viitor?

Dintre medicii tineri, 57% spun că preferă să emigreze. De ce pierdem și mult personal mediu din sănătate? – hotnews, 21.04.24
Un medic român a plecat din țară la fiecare 4 ore în anul pandemiei. Exodul continuă și după creșterile salariale consistente din 2018 – hotnews, 16.07.21
Raport OCDE: O treime din medicii români au emigrat, record absolut în lume – 29.05.20

față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.
Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană.
Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională.

Organizaţia sindicală susţine că de când este stat membru al Uniunii Europene, România nu a reuşit să reducă decalajele sociale faţă de media UE decât în foarte mică măsură. Acest lucru este evident în urma analizei indicatorilor pe baza cărora se monitorizează Pilonul European al drepturilor sociale. De exemplu, rata riscului de sărăcie în 2007 era 24,6%, iar în 2020 de 23,4%, departe de media europeană (16,5% în 2007 şi 16,6% în 2019). De asemenea, rata riscului de sărăcie în muncă în cazul bărbaţilor era 19% în 2007, iar în 2020 de 18,1%, procentul fiind dublu faţă de media europeană (9,4%).
“Dacă nu înţelegem că este urgent nevoie să producem schimbări spectaculoase în ceea ce priveşte atenţia şi importanţa acordată forţei de muncă prin: respectarea drepturilor lucrătorilor, promovarea unei politici salariale adecvate, inclusiv în cazul salariului minim, întărirea negocierilor colective, atât la nivel sectorial, cât şi la nivel de unitate şi investiţii semnificative atât in educaţia adulţilor, cât si în sănătatea şi securitatea la locul de muncă, singura soluţie pentru a asigura forţa de muncă necesară funcţionării economiei, mai ales în contextul necesităţii de a implementa proiectele de investiţii vizate prin PNRR, rămâne un import masiv de forţă de muncă din Asia!”