Capitalul Uman: Dinamici, Analize – Strategie de Țară

Capitalul Uman: Natalitatea / Speranța de viață – flux
- Capitalul Uman: Tineri – flux
- Capitalul Uman: Îmbătrânirea demografică – flux
Capitalul Uman: Declinul populației – flux
.
Capitalul Uman: Emigrarea Economică – flux
- Capitalul Uman: Românii din străinătate – flux
Capitalul Uman: Lucrătorii străini – flux
- Capitalul Uman: Competiția pentru talente – flux
  .
Capitalul Uman: Demografie și Economie – flux
Capitalul Uman: Demografie și Localitate – flux

Divizia de Populație ONU: România, 16 milioane de locuitori în anul 2050 – Vasile Ghetau, contributors, 16.09.24
Perspectivele populației României în acest secol. Cu accent pe populatia în vârstă de 60 ani și peste – Vasile Ghetau, contributors, 12.04.24

Record al ultimilor 30 de ani. 2023, anul în care au plecat din țară definitiv cei mai mulți români – hotnews, 30.08.24

Românii cu „buletin de România” sunt 21,83 milioane. Rezidenții sunt cu aproape 3 milioane mai puțini – hotnews, 5.04.24

FMI: Circa 5 milioane de români lucrează în străinătate / În 2022, populația României a crescut pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Cauza: cei 100.000 de ucraineni și migranții asiatici – hotnews, 9.12.23

ref. declinul populației

Populația României va ajunge în următorii 10 ani cât în deceniul de după război, în 1956, dar atunci media era cu 17 ani mai tânără / Efecte economice – hotnews, 3.08.24

Cum ar arăta România cu doar 12 milioane de locuitori? Vezi scenariile Statisticii cu privire la viitorul demografic al țării – hotnews, 3.05.24

Cum va arăta, demografic, România în 2050? – Rethink România, 13.04.23

Și viitorul demografic al României depinde de mulți factori, dar mai ales de evoluția economică și culturală. Lipsa unor crize și continuarea convergenței cu media UE vor facilita evitarea celor mai sumbre prognoze demografice.
Pe scurt, pornind de la evoluțiile dominante în țările similare economic și social din Europa, ținând cont de contextul economic și social recent din România, dar și de tendințele globale pe care le-am observat anticipăm următoarele:
- Populația României va scădea, dar probabil nu la cifrele mai alarmiste vehiculate de 15-16 milioane
- Îmbătrânirea populației va duce la o creștere a provocărilor fiscale, dar și a influenței electoratului vârstnic
- Imigrația externă va compensa parțial declinul demografic intern și va duce la o diversificare a populației
- Integrarea imigranților din străinătate depinde în bună măsură de reacția statului și de politici adecvate de integrare
- Diversitatea socială, etnică, religioasă și de valori a populației României va crește
- În aceste condiții, România are nevoie de un proiect civic asumat la nivelul societății
Multe dimensiuni ale transformării demografice pe care urmează să le sufere România sunt deja „scrise”. Factorul de care vorbim prea puțin este transformarea rapidă a României într-o destinație pentru imigranții internaționali. (…) Și, pentru a ne asigura că spațiul public nu evoluează într-un ritm pentru ”nativi” și în altul pentru noua populație de origine străină, e timpul să avem o dezbatere națională reală pe tema integrării.

Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050 – Claudia Spridon, panorama, 12.03.23

Îmbunătățirea sistemului de sănătate este prioritară pentru populație.
Asigurarea unor locuri de muncă bine plătite în țară, atât în rural cât și în urban, ar putea duce la un declin demografic mai redus și ar putea constitui o atracție pentru revenirea în țară a românilor care muncesc acum peste hotare.

Ce măsuri se discută în coaliție pentru a tempera dezastrul demografic / Tema, prezentă și pe agenda discuțiilor de la Cotroceni cu liderii politici – 24.02.21

O primă măsură ar fi extinderea voluntară a vârstei de pensionare de la 65, la 70 de ani.
A doua măsură vizează încurajarea natalității, prin măsuri de sprijin a familiilor tinere: construcție de creșe, after school-uri, adică dezvoltarea infrastructurii din jurul familiei, astfel încât să stimuleze creșterea copiiilor.

România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – Adrian Mihălțianu, pressone, 31.01.20

În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine: Calificarea și recalificarea. Creșterea atractivității țării. O politică de imigrație și repatriere coerentă.

ref. natalitate

De ce rămâne Franța campioana Europei la natalitate. România urmează în clasament – economedia, 18.01.23

Francezii, care în sondaje subliniază cu plăcere pesimismul și lipsa de încredere în viitor, sunt, în același timp, campionii natalității la nivel european. Conform celor mai recente date comparative ale Eurostat, în 2020, Franța se afla în fruntea clasamentului, cu o rată totală de fertilitate (ICF) de 1,83, urmată îndeaproape de România cu 1,80.
Franța se caracterizează și prin cheltuieli semnificative în ceea ce privește politica familială, aproximativ 4% din produsul intern brut (PIB) fiind dedicat diverselor măsuri de politica familială (concedii pentru creșterea copilului, alocații, sprijin pentru îngrijirea copiilor etc.). Există o legătură cauzală aici? Investiții mari înseamnă neapărat natalitate ridicată?

Cum arată topul ţărilor în care copiii cresc cel mai bine. Japonia, Estonia şi Spania conduc clasamentul – ZF, 11.02.23

Unicef a evaluat ţările în privinţa bunăstării copiilor, inclusiv în baza unor criterii precum sănătatea sau fericirea copiilor din ţările respective, calitatea educaţiei, politicile de concediu pentru familie sau spaţiile verzi și locuri de joacă.

„Facilităţile oferite de ţările din Occident pentru copii sunt foarte bune, statul român dă bani de scutece o dată pe lună. Nu există sprijin pentru susţinerea familiilor cu copii în România“ – ZF, 22.01.21

„Evident că migraţia are consecinţe directe asupra natalităţii pentru că pleacă în general populaţia tânără, activă din punctul de vedere al natalităţii. În general, cei care pleacă în străinătate pleacă piramidal, de regulă pleacă o persoană, vârful unei piramide, şi apoi aduce alţi membri ai familiei sau prieteni. Mulţi dintre ei preferă să vină şi cu copiii pentru că statele europene sprijină familiile cu copii. Chiar dacă nu sunt cetăţeni, pentru ei există foarte multe facilităţi, mult mai multe decât există în România“, a spus sociologul Alfred Bulai pentru ZF.

Cum vrea Guvernul să sprijine familiile tinere, ca să încurajeze natalitatea – hotnews, 17.06.21

Guvernul are în vedere sprijinirea familiilor cu unul sau mai mulţi copii în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe, prin credite nerambursabile sau parţial rambursabile.
Alte măsuri avute în vedere sunt construcţia de creşe, acordarea indemnizaţiei de îngrijire a copiilor şi pentru bunici sau reducerea impozitului pe venitul global în funcţie de numărul de copii.

ref. îmbătrânirea demografică

România va ajunge a opta cea mai bătrână națiune din lume. Acum suntem a 13-a – hotnews, 23.09.24

Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, Adevărul, 23.05.20

Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socio-economice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice.
Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice.
În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

ref. emigrarea / imigrarea economică

Premieră istorică: Populația României a crescut pe baza imigranților veniți la muncă / Vârsta la care au emigrat anul trecut cei mai mulți români – hotnews, 30.08.23

Monitorul Social: România devine o țară de destinație pentru migrație economică – euractiv, 11.01.24
Încă 140.000 de muncitori străini ar putea fi aduși în România în 2024: domeniile cu cel mai mare deficit – Adevărul, 19.11.23
Strategia națională pe migrație: Guvernul va relaxa regimul de vize pentru investitorii din state terțe – cdg, 4.05.23
Prof. univ. Bogdan Murgescu: Va trebui să fim pregătiți pentru acceptarea ideii că vom avea fluxuri migratorii nu doar de componentă etnică românească – g4media, 11.05.23

Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România – Dumitru Sandu, hotnews, 30.10.23

Danezii explică de ce fac eforturi să-i păstreze pe muncitorii români și să aibă copii: „Interesul nostru e o forță de muncă statornică și mulțumită” – Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, Teleleu.eu / Libertatea, 21.02.23

BNS solicită Preşedintelui României să se preocupe de valorificarea resurselor umane în ţară – agerpres, 8.08.21

Dacă nu înţelegem că este urgent nevoie să producem schimbări spectaculoase în ceea ce priveşte atenţia şi importanţa acordată forţei de muncă prin: respectarea drepturilor lucrătorilor, promovarea unei politici salariale adecvate, inclusiv în cazul salariului minim, întărirea negocierilor colective, atât la nivel sectorial, cât şi la nivel de unitate şi investiţii semnificative atât în educaţia adulţilor, cât si în sănătatea şi securitatea la locul de muncă, singura soluţie pentru a asigura forţa de muncă necesară funcţionării economiei, mai ales în contextul necesităţii de a implementa proiectele de investiţii vizate prin PNRR, rămâne un import masiv de forţă de muncă din Asia!

România versus Europa: Care este nivelul minim salarial pentru care nu aţi pleca la muncă în afară? Eu zic că la 4.000-4.500 de lei (800-900 euro) nu ai de ce să te mai duci, mai ales că aici ai casa ta şi familia, e greu printre străini. Problema este cum ajungem la aceste venituri, nu că străinii ne-au luat fabricile, uzinele, băncile şi oamenii – ZF, 10.05.21

Sergiu Manea (BCR): Propunerea noastră trebuie să fie despre valoare adăugată – hotnews, 7.04.21

Propunerea noastră pe piața globală trebuie să fie despre valoare adăugată.
Demografia e în funcție de calitatea vieții și de aspirația la prosperitate și de probabilitatea de atingere a prosperității.

Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa – hotnews, 25.03.21

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională. Soluțiile pentru a contrabalansa migrația celor mai educați (fie prin încurajarea lor de a rămâne aici, fie prin motivarea re-întoarcerii acasă) trebuie să vizeze eliminarea cauzelor care îi determină să plece. Cum s-ar putea face asta?
Prin investiții consistente în educație în general și în învățământul superior în special, prin creșterea finanțării acordate cercetării.
Germania a adoptat un sistem de permise de muncă care permite imigranților educați și familiilor acestora să rămână în țară timp de 5 ani. Un astfel de program ar putea fi inițiat în România pentru specialiști din alte țări.

ref. revenire

Oana Ursache, Românii de Pretutindeni: Sunt între 5 şi 9 mil. români în afara ţării. Ei pot reveni să investească aici în afaceri similare cu ce făceau în afară – ZF, 30.08.21

Ccei din afară pot aduce în România noi skilluri şi noi oportunităţi de afaceri. Sunt cei care lucreză în industria brânzeturilor maturate din Franţa sau Elveţia, sau cei din legumicultură din Spania, care acolo învaţă meserie, iar pe plan local pot deschide afaceri similare.
„Aşa cum au construit afaceri în afară, o pot face şi aici, doar că discutăm despre o reconstrucţie a încrederii în autorităţi şi societate. Trebuie să recâştigăm încrederea celor care au plecat. Unii s-au întors, cei care au plecat în 2008-2010, unii s-au întors şi au pierdut banii aici şi au plecat din nou. Diaspora Start-up a venit într-un moment bun, dar a venit pandemia şi multe dintre oportunităţi au fost încetinite“, a spus Oana Ursache.
„Discutăm de români foarte bine pregătiţi, care nu doresc neapărat o maşină mai bună sau o casă mai mare, ci respect. Asta vedem din chestionarele completate de medicii care voiau să plece din ţară. Era vorba de lipsa de respect a societăţii faţă de o anumită categorie profesională. Mai pleacă şi pentru visul profesional. Nu vom putea convinge românii care au trăit într-o socitate colegială unde îţi pui în practică visul“, a spus Oana Ursache.

ref. tineri

Aproape jumătate din tinerii români își declară intenția de a emigra. Anul trecut s-a înregistrat recordul ultimilor 10 ani la plecări definitive din țară ale tinerilor – hotnews, 16.08.24

Tinerii din Sfântul Gheorghe vor primi de la primărie 50 de euro lunar, subvenţie pentru chirie / Prin această măsură se dorește păstrarea tinerilor în oraș – 29.09.21

De ce vor să se întoarcă studenții români din străinătate – spotmedia, 27.05.21

”Diferențele au început să fie din ce în ce mai mici între România și Vest. Europa este și în România, iar în momentul de față sunt foarte multe oportunități în țara asta. Vrem să ne facem vocea auzită și să venim cu niște propuneri foarte clare, care ajută la dezvoltarea României”, afirmă Decebal Mohîrță, secretarul general al Ligii Studenților Români în Străinătate (LSRS).

Cinci tendințe sociale pe care viitorii guvernanți trebuie să le gestioneze cu maximă atenție – hotnews, 10.12.20

problema îmbătrânirii și împuținării populației,
migrația externă masivă,
corectarea balanței muncii în care populația activă economic este mai redusă decât cea inactivă,
rata sărăciei,
tinerii care nici nu studiază, nici nu muncesc.