Capitalul Uman: Natalitatea / Speranța de viață

natalitate / mortalitate / speranță de viață

Speranța de viață a crescut în România la 75,1 ani, a treia cea mai mică din UE, dar, în acelaşi timp, speranța de viată sănătoasă s-a redus la 59 de ani, cea mai mică din regiune – ZF, 14.01.25

Diferență tot mai mare între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă. Presiune pe sistemul de Sănătate – Ella Kállai, CdG, 14.01.25

natalitate

În România s-au născut în cursul anului trecut 149.612 de copii, cu aproape 4% sub nivelul din 2023, iar sporul natural al populaţiei s-a menţinut negativ, numărul deceselor fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al naşterilor – ZF, 10.02.25

Numărul nașterilor coboară pentru prima oară în ultimii 100 de ani la mai puțin de 150.000 – hotnews, 10.02.25

Natalitatea a scăzut cu 35% în România, ritm de trei ori mai accelerat faţă de media UE. Cum arată acelaşi indicator în Ungaria, Bulgaria, Austria sau Germania? “O societate nu e sustenabilă în momentul în care scăderea populaţiei este foarte abruptă” – ZF, 18.11.24

Paradoxul României: de ce se prăbuşeşte natalitatea într-o economie care a crescut de zece ori în 26 de ani. Economia României şi salariile din România au crescut de aproape 10 ori în ultimii 26 de ani, dar în ciuda acestor creşteri, numărul de copii născuţi în România a scăzut cu aproape 90.000 în aceeaşi perioadă de timp, adică un minus de aproape 40% – ZF, 21.11.24

Turcia promite stimulente pentru încurajarea naşterilor – ZF, 15.01.25

De ce rămâne Franța campioana Europei la natalitate. România urmează în clasament – economedia, 18.01.23

Francezii, care în sondaje subliniază cu plăcere pesimismul și lipsa de încredere în viitor, sunt, în același timp, campionii natalității la nivel european. Conform celor mai recente date comparative ale Eurostat, în 2020, Franța se afla în fruntea clasamentului, cu o rată totală de fertilitate (ICF) de 1,83, urmată îndeaproape de România cu 1,80.
Franța se caracterizează și prin cheltuieli semnificative în ceea ce privește politica familială, aproximativ 4% din produsul intern brut (PIB) fiind dedicat diverselor măsuri de politica familială (concedii pentru creșterea copilului, alocații, sprijin pentru îngrijirea copiilor etc.). Există o legătură cauzală aici? Investiții mari înseamnă neapărat natalitate ridicată?

Cum arată topul ţărilor în care copiii cresc cel mai bine. Japonia, Estonia şi Spania conduc clasamentul – ZF, 11.02.23

Unicef a evaluat ţările în privinţa bunăstării copiilor, inclusiv în baza unor criterii precum sănătatea sau fericirea copiilor din ţările respective, calitatea educaţiei, politicile de concediu pentru familie sau spaţiile verzi și locuri de joacă.

„Facilităţile oferite de ţările din Occident pentru copii sunt foarte bune, statul român dă bani de scutece o dată pe lună. Nu există sprijin pentru susţinerea familiilor cu copii în România“ – ZF, 22.01.21

„Evident că migraţia are consecinţe directe asupra natalităţii pentru că pleacă în general populaţia tânără, activă din punctul de vedere al natalităţii. În general, cei care pleacă în străinătate pleacă piramidal, de regulă pleacă o persoană, vârful unei piramide, şi apoi aduce alţi membri ai familiei sau prieteni. Mulţi dintre ei preferă să vină şi cu copiii pentru că statele europene sprijină familiile cu copii. Chiar dacă nu sunt cetăţeni, pentru ei există foarte multe facilităţi, mult mai multe decât există în România“, a spus sociologul Alfred Bulai pentru ZF.

Cum vrea Guvernul să sprijine familiile tinere, ca să încurajeze natalitatea – hotnews, 17.06.21

Guvernul are în vedere sprijinirea familiilor cu unul sau mai mulţi copii în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe, prin credite nerambursabile sau parţial rambursabile.
Alte măsuri avute în vedere sunt construcţia de creşe, acordarea indemnizaţiei de îngrijire a copiilor şi pentru bunici sau reducerea impozitului pe venitul global în funcţie de numărul de copii.

Mame și copii în datele recensământului. O fereastră spre a înțelege factorii declinului populației – Vasile Ghetau, contributors, 24.08.23

Femeile având copii aveau la recensământul din anul 2002 peste 2 copii începând cu grupa de vârstă 35-39 ani în timp ce la recensământul 2021 un astfel de nivel se consemna numai începând cu grupa de vârstă 55-59 ani. A avut loc o reducere apreciabilă a numărului de copii la femeile având vârste între 35 și 45 ani între cele două recensăminte.
Fără o redresare de durată a natalității mișcarea descendentă va continua și datele recensământului din anul 2031 vor arăta o descendență mai mică de 2 copii și la femeile în vârstă de 55-59 și 60-64 ani.

Vârsta la care bărbații au prima experiență paternală nu mai e de 20-24 de ani, ci de peste 30 de ani. De la începutul anului au venit pe lume cu 20.000 de copii mai puțini decât anul trecut – hotnews, 11.09.23

Gen Z: Jumătate dintre tinerii de sub 25 de ani trăiesc de la salariu la salariu, aşa că nici nu se gândesc la achiziţii mari sau întemeierea unei familii. Grija pentru mediu, un alt inhibitor pentru natalitate – ZF, 18.06.23

Între „nu acum”, „e greu cu doi copii” și „nu vreau copii deloc” – europa liberă, 5.10.21

Un copil din trei se naște în afara căsătoriei, iar numărul cererilor de a deveni mame venite dinspre femei singure s-a triplat în ultimul an. Schimbările dramatice din 1960-2020 din Europa – hotnews, 7.06.21

Natalitatea s-a prăbuşit în ultimii 25 de ani. Viitorul României se naşte acum în afara graniţelor – ZF, 17.07.23

Copiii români au ajuns a doua cea mai mare populaţie rezidentă din Germania, după copiii nemţilor. „Facilităţile oferite de ţările din Occident pentru copii sunt foarte bune. Nu există sprijin pentru susţinerea familiilor cu copii în România.“ – ZF, 22.01.21

La sfârşitul anului 2019, mai mult de 708.300 de români erau rezidenţi în Germania, a cincea cea mai numeroasă populaţie rezidentă după nemţi, turci, polonezi şi sirieni, conform datelor de la institutul naţional de statistică al Germaniei. Dintre românii rezidenţi în Germania, aproape 93.400 sunt copii cu vârsta de până la 10 ani.

Cel mai mic număr de nașteri din istoria măsurătorilor statistice, înregistrat în 2021. O scădere de peste 23 de mii de copii față de perioada pre-pandemie, echivalentă cu desființarea a 1.000 de clase/grupe de școală sau grădiniță – edupedu, 13.02.22

România, pe locul 2 în UE la rata de fertilitate, dar pe un trend de scădere la numărul de copii – cdg, 24.03.21

Anul cu cei mai puțini nou-născuți din 1930 încoace. Zece statistici relevante despre copiii României – hotnews, 1.06.21

2020, anul cu cea mai scăzută natalitate din istoria României. Bugetele de pensii și sănătate riscă să intre în colaps – Digi24, 10.04.21

Anul trecut a fost anul cu cele mai puține nașteri din ultimii 54 de ani, potrivit INS. Scăderea natalității nu a fost influențată de pandemie – g4media, 10.02.21

Localitățile din România în care trece anul și nu vine pe lume niciun copil / În alte 20 de localități se naște un copil pe an – hotnews, 15.03.23

Situația nașterilor din fiecare județ în 2020, anul în care s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. În Vaslui, nașterile au scăzut cu aproape 25% – hotnews, 11.02.21

Surprinzătorul efect secundar al natalității scăzute / Județele în care se nasc cei mai puțini copii și cum stăteam acum 120 de ani – hotnews, 10.05.23

An de an în România se nasc tot mai puțini copii, lucru care are mari implicații economice, dar experții mai vorbesc de un pericol: legătura puternică între scăderea fertilității și creșterea populismului.

mortalitatea

Dezastruosul an demografic 2021, anul cu cel mai mare număr de decese după al Doilea Război Mondial – Vasile Ghetau, contributors, 21.09.22

speranța de viață

Speranța de viață în România. Decalajul față de celelalte țări europene crește de la an la an. Mortalitatea infantilă este excepțional de mare – Vasile Ghetau, contributors, 18.09.23

Speranța de viață a românilor – Vasile Ghetau, contributors, 21.09.21