demersuri, formate, procese, lucrări
Aderarea la OECD, ca proiect de țară – flux SdT
- Bogdan Aurescu a reiterat caracterul strategic al obiectivului de aderare a României la OCDE – agerpres, 7.06.23
- AmCham cere ca aderarea la OECD să devină proiect de țară – CdG, 26.01.22
- Despre imperativul unui proiect de țară pentru România : Oportunitatea procesului de aderare la OCDE – Răzvan Foncea, Simina Tulbure, Digi24, 11.03.24
Proiectul România 2030 – “își propune să reunească oamenii și ideile care pot contribui la Saltul Istoric al României. Bazat pe soluții și acțiuni concrete și nu pe lozinci sau populisme ieftine, proiectul își propune să inspire elitelor politice, economice, academice și culturale din țară, din masiva diasporă românească și din mediile internaționale curajul de a imagina un alt viitor. Să gândim cu mințile noastre, cu plusurile și minusurile noastre, pe măsura realităților, culturii și valorilor noastre.”
Mircea Geoană, despre ”paradoxul românesc”: România are o valoare strategică multiregională fără precedent. Şi totuşi, ţara se goleşte de tineri – tvr / agerpres, 17.11.23
Conferința Puterea Inovării – Reclădind încrederea, imaginăm viitorul – 19.10.23
Rethink România – “un think-tank prin care fondatorii intenţionează să stabilească o strategie de dezvoltare a societăţii româneşti pentru următorii 30 de ani, axată în special pe domeniile educaţie, demografie, digitalizare şi mentalitate”
Rethink Romania: Cu cine construim România anului 2050? – CdG, 12.04.22
Antreprenori români şi oameni din învăţământ au inițiat organizația „rethink Romania”, pentru a stabili o strategie de dezvoltare în următorii 30 de ani – agerpres, 10.21
- Mai mulţi antreprenori români, dar şi lideri din alte sectoare, cum ar fi educația, au creat organizaţia „rethink Romania”, un think-tank prin care fondatorii intenţionează să stabilească o strategie de dezvoltare a societăţii româneşti pentru următorii 30 de ani.
- „rethink Romania” este structurată în patru grupuri de lucru: educaţie, demografie, digitalizare şi mentalitate.
- Pe lângă acestea, există un grup dedicat elaborării unor ample studii sociologice, aflate deja în lucru. Acestea vor fi urmate de recomandări de direcţii strategice şi politici publice care să ajute la crearea unor viziuni de dezvoltare pe termen lung pe cele patru direcţii.
- Într-o Românie marcată de un deficit major de încredere, membrii „rethink Romania” îşi propun să adune la aceeaşi masă, într-un efort unic de integrare, vocile şi perspectivele comunităţii de business, ONG-urilor, mediului academic şi cultural, mass media, partidelor politice, Guvernului şi Parlamentului, se precizează în comunicat.
Republica 3.0. Șapte direcții prioritare pentru viitorul pe termen mediu și lung al României, în etapa post-pandemie – ICDE, 12.21
- La peste 17 ani de la aderarea la NATO și 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, care au constituit visul și proiectul politic al generației adulților tineri din decembrie 1989, România se află, din nou, într-un moment critic și crucial privind viitorul ei. ICDE susține că trebuie să începem să privim și dincolo de pandemie, pe termen mediu și lung. Este momentul să reflectăm la provocările politice, economice, tehnologice, de mediu, socio-culturale și educaționale ale etapei post-pandemie, pentru care deja multe țări ale lumii se pregătesc intens.
- În acest sens, ICDE propune documentul de viziune REPUBLICA 3.0 – ROMÂNIA EUROPEANĂ. După Prima Republică, cea comunistă, și a Doua Republică, cea a tranziției postcomuniste și a primei etape de apartenență la lumea occidentală, societatea românească este în fața necesității unor reforme structurale profunde, de viziune, de atitudine și de politici publice. REPUBLICA 3.0 – ROMÂNIA EUROPEANĂ înseamnă un nou contract al cetățenilor români, atât între noi, ca societate, cât și cu instituțiile statului român, un contract bazat pe trecerea de la formă la fond și la internalizarea valorile europene, valori în care ne regăsim pe deplin ca națiune.
- O etapă a istoriei noastre postcomuniste se încheie, o alta stă să înceapă, având nevoie de noi evaluări și argumentări, de un set de valori și priorități actualizate, de competențe adecvate și mai ales de o viziune coerentă și responsabilă privind perspectivele țării pe termen mediu și lung, în etapa post-pandemie.
Proiectul de Țară al Președinției Iohannis
- Un astfel de proiect de țară poate să devină funcțional numai în situația în care este adoptat, aprobat, susținut consensual. Din păcate, în România am avut destul de multe așa numite proiecte de țară, strategii care nu au fost nici implementate, nici nu au dăinuit fiindcă a lipsit consensul politic. De data aceasta vom elabora împreună acest proiect de țară, care va ajuta mersul României pentru viitorul mediu și lung în UE, vom stabili care este locul României, rolul României și nivelul de ambiție al României în Uniunea Europeană.
Administrația Prezidențială anunță Comisia pentru proiectul de țară. Lista – 09.16
- Această comisie nu va face o listă de măsuri, nu va fi o strategie, va fi un document politic, vor fi trasate nişte obiective, nişte ţinte clare, care să arate cum trebuie să se dezvolte România, ce linii de dezvoltare, de modernizare trebuie să urmeze România în perioada următoare, practic cum ne dorim să arate România ca membru al UE, ce nivel de ambiţii vrem să avem ca membru al UE, care este locul nostru, rolul nostru în UE. (…) Nu putem vorbi despre o suprapunere a acestui proiect cu alte strategii, cu proiecte de guvernare, pentru că nu este rostul acestui proiect de ţară. Este un proiect pe termen mediu şi lung, adică depăşim chestiunile cotidiene, luptele politice sau interesele de moment, dar fiecare partid va avea posibilitatea prin prezenţa în această comisie să-şi promoveze propriile idei.
De ce un proiect de țară? Vasile Pușcaș, fostul negociator al României pentru aderarea la UE – 09.16
Proiectul de țară al Președintelui Klaus Iohannis
- Proiectul de țară al Președintelui Klaus Iohannis este al unei Românii europene, moderne și prospere. Este drumul pe care ţara noastră va trebui să-l parcurgă pentru a oferi cetățenilor siguranţă şi prosperitate. Astăzi, mai mult decât oricând, românii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment.
- O Comisie Prezidențială a fost creată pentru a elabora Proiectul de țară, scopul acesteia fiind de a dezbate și a trasa direcții de dezvoltare și de modernizare a României, precum și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare.
Reuniunea Comisiei Prezidențiale pentru Proiectul de țară – 07.17
- Specialiștii din Comisia Prezidențială și reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice parlamentare, membri ai Comisiei, au dezbătut contribuțiile tematice elaborate până în prezent în cadrul grupurilor de lucru. Aceste documente vizează problematici referitoare la consolidarea statului de drept și a libertăților fundamentale, modelul economic de dezvoltare a României, dimensiunile socio-culturale și demografice ale societății românești, precum și poziția țării la nivel european și internațional.
- Comisia Prezidențială, în baza celor patru documente tematice, a elaborat propuneri și observații în vederea consolidării și armonizării punctelor de vedere exprimate. În acest fel, printr-o abordare consensuală, vor fi consolidate fundamentele de viziune și conținut ale Proiectului de țară.
A patra reuniune a Comisiei Prezidențiale privind Proiectul de țară – 10.17
- În cadrul Comisiei Prezidențiale, a fost subliniată ideea că Proiectul de țară este, în primul rând, un proiect al valorilor, întemeiat pe viziunea unei Românii europene, moderne și puternice. În acest context, consolidarea statului de drept și existența unei democrații autentice sunt premisele indispensabile pentru o Românie în care ierarhia valorilor să devină regula, și nu excepția.
- În ceea ce privește dimensiunea economică a Proiectului de țară, a fost evidențiată importanța politicilor economice responsabile, care să asigure stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri și să conducă la o dezvoltare economică sustenabilă, prin care România să-și valorifice atuurile și avantajele competitive de care dispune.
- Dacă vrem să cinstim cu adevărat faptele înaintașilor și să ne ridicăm la înălțimea moștenirii pe care ne-au lasat-o, avem datoria să ne asumăm, la rândul nostru, ținte la fel de înalte. (…) În secolul XXI, însă, România are nevoie de noi energii, care să se manifeste într-un Proiect de Țară în acord cu interesele noastre contemporane, fundamental legate de statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO
Proiectul de Țară al Academiei Române – 2015-17
alte demersuri
AmCham: Project Romania – Future by Design > A Vision for Romania’s Future – 11.18
- We declare Romania is our responsibility; a sustainable, prosperous and inclusive country, with a value based society.
- We are committed to drive progress through education, innovation, entrepreneurship, infrastructure and good governance.
- We stand united for freedom, integrity, trust and the rule of law.
Guvernul confirma înființarea unui “cap limpede” – hotnews, 02.11
- Ce a discutat primul ministru cu vicepreședintele Băncii Mondiale: înființarea unui “cap limpede” al Guvernului – hotnews, 01.11
Petre Roman, despre proiectul său de țară – ziare.com, 25.12.23
- ”Am avut ideea că trebuie să construim un proiect de ţară. Întâi să aflăm care este realitatea economică, socială a României, pentru că evident că sistemul minţea în proporţie de masă. Şi ne-am întânit cu un om excepţional în istoria modernă a României, academicianul Tudorel Postolache, care era directorul Institutului de Cercetări Economice, şi cu care am discutat despre lansarea acestui proiect. În mai, la scurt timp după aceea, am avut acest document care se numea ”Schiţa Strategiei pentru înfăptuirea economiei de piaţă în România”. A fost un veritabil proiect de ţară, inclusiv cu agendă parlamentară, legile care trebuiau adoptate, a fost un document la care au muncit 1.400 de specialişti români, cu un entuziasm greu de imaginat”, a spus Petre Roman, la Prima News.
- Fostul premier a menţionat că la acel document s-a lucrat cu un mare entuziasm şi au fost ajutaţi şi de 1.000 de specialişti străini, totul fiind pro bono. ”Atunci exista o uriaşă voinţă de a pune România acolo unde poate să fie, unde merită să fie, încât la acel document s-a lucrat cu un mare entuziasm.”